Amnezie Temporară Intenţionată
Scris de bujor în 2 Nov, 2008
Aceasta metoda functioneaza cel mai bine cu semi-necunoscuti, adica persoane cu care ati avut contacte limitate in trecut. Avand in vedere ca aproape tot timpul trebuie sa socializam, aceasta va fi usor de implementat si cu efectele cele mai puternice.
Situatia sta in felul urmator: sunteti intr-o situatie sociala cu persoane relativ necunoscute, intr-un mediu arid si plictisitor. Toata lumea e foarte atenta la ce zice ca sa faca o impresie cat mai buna. Evident, ca si persoana care cititi acest blog stiti ca aceasta reprezinta o oportunitate.
Exista o teorie care zice ca pentru om cea mai valoroasa posesie este numele propriu. Nu se stie cat este de adevarata, in orice caz toti avem un sentiment puternic care cere sa ni se respecte numele si identitatea.
Astfel, ce trebuie sa faceti: luati persoana cea mai politicoasa din grup si incepeti sa vorbiti cu ea ca si cum ar fi alta persoana. Daca o cheama Virulia atunci puteti sa o abordati cu “Viorela draga mea, intotdeauna ai fost prietena mea cea mai buna”.
Pentru efectul cel mai puternic ar trebui sa folositi identitatea altuia din grup. Astfel creati o situatie de disconfort maxim pentru mai multe persoane. Chiar mai mult, faceti confundarea totala si explicati-i un eveniment petrecut cu persoana reala, si ce mult a insemnat pentru dvs.
Scopul dvs. in continuare va fi sa ii ziceti pe numele inventat de cat mai multe ori pana cand aceasta, sau cineva din grup, se va simti si va corecta “incurcatura”. Ar trebui sa insistati puternic cu numele doi, si sa exprimati cat mai multe sentimente de respect si apreciere pentru acea persoana.
Cei 9 dezbat aprins:
In tren, dupa ce am povestit aproape o ora cu o fosta colega de liceu, mi-a venit mie sa intreb “Si ce mai face Melinda?”, despre o prietena de-a ei. Disconfort autoindus de zile mari, pentru ca eu doream sa intreb despre Mirela, iar interlocutorul meu era … da, Melinda. Au urmat momente usor penibile, si o jena care ne-a umbrit toata calatoria. Scuze, Melinda. Stiam cum te cheama.
P.S: Asta n-a fost “Amnezie Temporara Intentionata”, ci o Amnezie Ciudata Neintentionata. Alzheimer’s iti implineste viata sociala 
Cea mai penibila faza pentru mine a fost cand eram pe strada, asteptam pe cineva si nu stiam daca am venit prea devreme.
Alaturi de mine era ceva persoana care astepta si el I guess something, ma duc pana acolo si intreb: “Nu va suparati, Nu stiti cumva cat ii ceasu?”
La care imi raspunde: “Bujor, nu ma mai tii minte?”…
An obvious useless question.
Eu am patit-o cu un vecin din camin acum cativa ani. A doua zi dupa seara in care l-am cunoscut ma intalnesc cu el in fata caminului. “Salut!!! Ce mai faci??? Ai venit si tu, in sfarsit!!!!”. Tipu` vorbea cu mine ca si cum as fi fost prietenul lui cel mai bun de-o viata. La inceput am crezut ca asta-i felul lui de a fi, si asa vorbeste cu toata lumea. Mi s-a parut ciudat si inconfortabil, dar n-am avut ce sa fac. Si am tot vorbit asa cu el vreo 10 minute, raspunzandu-i la intrebari.
el: “Ce faaaci?”
eu: “Err… bine… am coborat sa-mi iau tigari”
el: “Si cum a fost acasa?”
eu: “Pai… ok… cum sa fie”
… si tot asa, pana la final, cand imi zice “Ma bucur ca ai venit! Hai ca trebuie sa plec, ne vedem mai incolo. Salut, Marius!”.
La care eu, plin de jena, ii raspund “Eu sunt Vlad”.
El: “Vlad?”
Eu: “Da, ne-am cunoscut aseara.”
El: “Aaaaaah, scuza-ma. Am crezut ca esti Marius.”
Chestia asata nu tinea de amnezie, ci de faptul ca tipu nu vedea bine
Lol, mintea noastra se pare ca acopera foarte bine golurile.
Mie mi s-a intamplat asta…
Am fost la o conferinta si acolo am cunoscut mai multa lume, printre care si un student. Un profesor de la acea facultate care a fost si el la conferinta semana foarte vag cu acel student, iar eu nu vorbisem cu acel prof. In seara zilei urmatoare, fiind intr-un club, l-am vazut pe prof si m-am dus sa il intreb ce mai face. El a fost mirat. Io i-am zis: “stii am fost la conferinta”. Apoi el a zis “da, te-am vazut pe acolo”. Apoi eu l-am intrebat “ce mai faci”, sau asa, dupa care mi-am dat seama ca ar putea fi altcineva si i-am zis “imi cer scuze, cred ca te confund” si m-am rusinat, apoi m-am retras strategic pentru ca urma o discutie pe tema “cu cine l-am confundat”. In anii urmatori m-am tot intalnit cu el si ne salutam dar nu stiam mai nimic unul despre celalalt, iar asta era inconfortabil. Apoi am facut cunostinta pe bune si totul s-a rezolvat.
@Andrei: Parca ar fi inceputul unei comedii romantice
Alea alea…
Pt mine nu.
Faza strange pe care am patit-o de curand… Am primit invitatie la un tuning show.. totu’ f fain masini modificate de toate culorile si felurile. Backstage se lucra la montarea unui seat galben f kinky. Plin de lume gura-casca dintre astia de’a casei (adica cei din organizare+prieteni de-ai lor). Si hop si eu 
. Si vine un tip grasut cu o privirea din aia f haina. Am vazut ca se stia cu baietii, am intrat in vorba despre una alta pe teme auto (da normal.. tipu era tinerel asa ca l-am luat cu tu si mah). Buuuun. Trec vreo 2 sapt de atunci si ma duc in interes de lucru la o banca aici in centru in Oradea.. tzac-pac in audienta la director.. soc.. era acelasi individ, doar ca acuma tras la 5 ace si foarte pizdos. Ne-am tras niste priviri dupa care, ca si cum nimica nu s-ar fi intamplat, buna ziua am avut programare la dvs, da da poftiti va asteptam, ne-am prezentat reciproc si gata. Da toata discutia o avut un aer ciudat ca mai erau si altii prezenti si nu-mi venea sa ii zic la domn’ director : “Bah, mai stii ce tare or tunat aia leonu acuma 2 sapt”.
Virulia, LOL, trebuie sa fie o persoana “virulenta”
