Disconfortul, in acest caz nu se datoreaza in mod direct hainelor purtate, ci mai degraba intentiei evidente de impunere a statutului socio-monetar. Aceasta se realizeaza prin purtarea pieselor de vestimentatie de pe care sigla producatorului sa izbeasca cat mai puternic campul vizual al spectatorilor. Asadar, pentru disconfort ridicat, sunt preferabile sigle cat mai mari si mai lucioase, care sa capteze cat mai usor atentia.

Pentru a-ti veni in ajutor, inconfortabil.ro a creat un nou brand vestimentar numit “DOLCE & VERSUCCI“. In urma unei analize atente si riguroase a pietei de imbracaminte si incaltaminte, am concluzionat ca numele ales este cel mai potrivit deoarece combina gratios numele a trei brand-uri deja consacrate: Dolce & Gabana, Versace si Gucci. Pentru ca disconfortul creat sa fie pe masura, am decis ca pretul produselor D&V sa fie suma preturilor produselor celor trei companii. Asadar, daca un tricou Versace consta 800Euro, unul D&G, 900Euro si unul Gucci 1000Euro, un tricou DOLCE & VERSUCCI va costa nu mai putin de 2700Euro. Purtand produsele noastre, interlocutorii tai vor trai stari nemaintalnite de jena si stanjeneala in preajma ta.

In cele ce urmeaza vom prezenta doar cateva din piesele din colectia “DOLCE & VERSUCCI 2008-2009 Iarna-Primavara“.

Piesa #1: Bluza Sport D&V

Pret: 4.899 EURO + TVA (mai mult decat si-ar permite 99.8% din populatie)

Piesa #2: Tricou “Disco” D&V

Pret: 3.705 EURO + TVA (Aprox. salariul mediu NET pe economie pe un an)

Piesa #3: Poseta D&V

Pret: 27.339 EURO + TVA (Aprox 4 Dacii Logan)

Piesa #4: Pantofi D&V

Pret: 8999 EURO + TVA (Chiria pe aprox 3 ani intr-o garsoniera decenta)

Piesele D&V sunt produse manual in Londra, brodate cu aur in interior si pot fi procurate doar prin comanda telefonica sau de la salonul de prezentare din Bucuresti, strada Florilor nr 6.

No related posts.

Datorita importantei lor indisputabile si puterii pe care acestia o ofera pe scena sociala, banii pot fi un subiect tabu in multe instante, si atata timp cat isi pastreaza notorietatea, contextele centrate in jurul lor pot lua des forma unor situatii extrem de jenante.

Se poate observa cu usurinta ca disconfortul si stanjeneala din jurul banilor se datoreaza perceptiei pe care vrea s-o proiecteze cel care-i invoca. Spre exemplu, o afirmatie de genul “Ti-e foame? Ia-ti o shawarma de la coltul strazii. E doar 7 lei” va avea un impact aproape insesizabil. Pe de alta parte, atunci cand cineva spune “Mi-am rupt blugii! Nicio problema, au costat doar 450 de lei”, atentia interlocutorilor e captata instantaneu, si judecata lor interioara le obtureaza orice alt gand. Cu toate ca intentia vorbitorului este de a-si impune statutul social, acesta va fi perceput diferit in functie de caracterul “judecatorilor”. Unii il vor considera snob, iar altii il vor vedea drept candidatul ideal pentru aderarea la grupul lor. Daca ar fi spus “Au costat doar 50 de lei”, perceptia ar fi fost diferita, unii considerandu-l zgarcit, altii “sarantoc”, altii destept, rational, nepasator s.a.m.d. Oricare ar fi cazul, situatia ar purta o doza semnificativa de disconfort.

Chiar daca invocarea banilor e facuta de cele mai multe ori verbal, exista multe metode non-verbale prin care individul poate sa-si impuna statutul financiar. Una din cele mai raspandite metode de acest fel este tehnica “atotplatitorului”. Atotplatitorul este tipul individului care insista mereu sa plateasca consumatia altora cand e vorba de servicii solicitate in comun. Daca iese la o cafenea sau un restaurant cu prietenii sau partenerul, se va asigura ca nota de plata ii este inmanata personal, si o va plati cu orice pret. Chiar daca situatii de acest gen pot avea urmari oarecum jenante pentru ceilalti, un atotplatitor are slabe sanse de a crea disconfort de amploare de unul singur, actiunea lui fiind des interpretata drept generoasa, amabila sau in unele contexte, un gest firesc de bun simt. In consecinta, pentru ca situatia sa fie de-a dreptul inspaimantator de inconfortabila va fi nevoie de doi sau mai multi atotplatitori. Cu cat numarul de atotplatitori este mai mare intr-o situatie data, cu atat disconfortul este mai resimtit.

Pentru a intelege mai bine fenomenul, sa analizam urmatoarea situatie:

Doi atotplatitori, sa le zicem A si B, se afla la aceeasi masa la un restaurant cand vine chelnerul cu nota de plata. Atotplatitorul A indinde mana inspre chelner, sugerandu-i acestuia sa-i inmaneze nota de plata. Cand vede nota in mana lui A, atotplatitorul B este brusc apucat de un sentiment de neliniste si frustrare.
B intervine politicos: “Da-mi mie nota, te rog.”
Atotplatitorul A, simtindu-se amenintat, retaliaza: “Nu e nicio problema, ma ocup eu!”
B nu se lasa usor invins: “Dar insist, rezolv eu, nu-ti fa griji.”
A isi pastreaza avantajul spunand: “Serios, eu te-am invitat. Stai linistit”
B observa ca mingea e in terenul lui A, si intervine cu un atac curajos, incercand sa smulga nota de plata din mainile lui A.
Acum lupta e cat se poate de incrancenata, si jena celorlalti se vede de la o posta. Confuzia si stanjeneala resimtite fac victimele manifeste comportamente bizare. Unii isi pleaca in rusine capetele, altii se uita in directii opuse, altii isi dau incontrolabil ochii peste cap, dar toti se gandesc la acelasi lucru: sa scape cat mai repede. O data cu cresterea duratei de lupta, creste si intensitatea disconfortului inocentilor spectatori.

Ca orice situatie de conflict intre eroi, lupta poate nu poate dura o vesnicie, si in final, unul dintre barvii cavaleri va fi zdrobit sub bolovanul imens de jena pe care l-a creat, si va capitula rusinos. Indiferent care este invingatorul, orice placere precendenta fi stearsa instantaneu, lasand in urma o balta mare si vascoasa de disconfort, jena si rusine.

Asadar, invata rolul atotplatitorului, cauta un partener, si impreuna veti propaga eroic disconfortul in lume.

No related posts.

Poti intreba din senin, stand la masa cu prietenii, la o discutie despre cafea* : “Apropo’, cat ai dat pe blugii** aia?”, si vei obtine un auditoriu socat, tacut si jenat.

Preferi poate o varianta mai subtila, dar la fel de inconfortabila? Profita in acest caz de povestea unuia dintre prieteni despre o excursie recenta, un loc vizitat, un concert, ceva de care e complet entuziasmat, iar in momentul in care descrie cu pasiune un peisaj, interpretarea unei piese, orice detaliu, intreaba zgomotos: “Da’ cat ai dat pe bilet?”. Cu siguranta ii vei zdrobi elanul, vei rupe firul povestirii, si tot ce va plana asupra discutiei va fi ecoul greoi al intrebarii tale nepotrivite.

Daca simti ca prietenii tai deja s-au obisnuit cu astfel de interventii, e timpul sa treci la un nivel superior. Asteapta momentul in care unul dintre ei se va angaja sau isi va shimba locul de munca, si din acest moment fii sigur ca nici o intalnire cu tine nu i se va mai parea dezirabila. Tot ce trebuie sa faci este sa mentionezi cu fiecare ocazie fie cat castigi tu (daca suma este semnificativ mai mare decat salariul prietenului), fie, mai simplu, mai direct, deci mult deranjant, spune-i mereu ca “se vinde ieftin”.

Dupa folosirea acelei expresii, nimic nu mai poate fi adaugat. Cuvintele se golesc de continut, ideile devin redundante. Tot ce ramane este disconfortul, jena, iritarea, vene pulsand sub zambete amicale, si, deasupra tuturor, satisfactia ta. Bravo!

* poate fi orice alt subiect
** trebuie sa fie cat mai putin posibil legat de subiect

Related posts:

1. Atotplătitorul