In consecinta, data viitoare cand tu si partenerul va aflati intr-o situatie sociala, nu uitati sa va exprimati clar si zgomotos iubirea, sarutandu-va lung si grotesc sub nasul publicului. Pleoscaitul limbilor, umezeala barbiilor cu dare de saliva si mormaitul intens vor amplifica semnificativ disconfortul si groaza spectatorilor. Pentru a mulge pana la epuizare jena celor din jur, foloseste urmatoarea tehnica de vizualizare: Inchipuie-ti ca esti nemancat de o saptamana, iar limba partenerului este o pulpa de pui delicioasa proaspat scoasa din cuptor.

Cateva sfaturi practice:

1. Este foarte important momentul ales, cel mai dezirabil fiind sa-i plantezi partenerului un sarut atunci cand e angajat intr-o conversatie cu una dintre victime, intrerupand brusc discutia si transformand situatia intr-un teatru nemaipomenit al jenei. In acest caz, dupa ce sarutul a luat sfarsit vei observa privirile paralizate, confuze si inspaimantate ale interlocutorilor. Spre bucuria ta, momentul inconfortabil nu se va termina aici, prelungindu-se pe o perioada nedeterminata.

2. In timp ce va sarutati, priveste-l fix in ochi pe unul dintre interlocutori. Pielea acestuia se va inrosi instantaneu, va incepe sa transpire incontrolabil si va tremura ingrozit.

Asadar, experimenteaza cat mai mult cu tehnica sarutului in public pana gasesti varianta cea mai potrivita pentru tine!
Bafta!

Related posts:

1. Rupe Tăcerea

Deseori misterul, a carui simpla existenta implica entuziasmul unei posibile dezlegari eroice, pune automat purtatorii acestuia sub lumina curiozitatii. In consecinta, multi s-au bucurat de acesta, manipulandu-l si folosindu-l in scopul de a castiga atentia interlocutorilor. Bineinteles aceste tentative au dat nastere unor contexte sociale nelipsite de izul dulce al disconfortului.

In cele ce urmeaza voi descrie cateva metode prin care poti crea negresit situatii sociale deosebit de jenante invaluindu-te in mister.

Metoda I – Secretul in Public

Aceasta metoda implica expunerea existentei secretului unui grup restrans, intr-un grup mai mare de indivizi. Spre exemplu, daca te afli in compania mai multor cunoscuti si imparti un secret cu doar unul dintre acestia, asigura-te ca restul sunt perfect constienti de legatura voastra unica oferita de confidentialitatea pastrarii acestei taine. Asadar, alege un moment la care sa intrerupi conversatia, introducand cu finete si subtilitate presupozitii despre existenta secretului. Foloseste preponderent cuvinte si expresii care denota ambiguul. Cateva exemple: “Mai tarziu mergem… acolo?” sau “Iti amintesti ce a zis… stii tu cine?” sau “Nu uita mi-ai promis… aia”. Pentru da o nota dramatica interventiei nu uita sa adaugi pauzele de suspensie in care sa ii zambesti discret interlocutorului, subliniand dosnicia secretului impartit si caracterul ezoteric al relatiei voastre. In acest moment se va lasa o tacere grava si disconfortul isi va face brusc aparitia. Chiar daca spectatorii vor resimti o doza semnificativa de stanjeneala, cea mai mare bucata din bolovanul de jena pe care l-ai aruncat va izbi din plin interlocutorul nevinovat, imobilizandu-l instantaneu. Aflata intr-o situatie extrem de delicata, victmei tale i se vor ivi urmatoarele posibilitati:

1. Sa iti faca pe plac raspunzandu-ti la solicitare, sau prelungind putin dialogul jenant care a luat nastere. In acest caz, raspunsul va fi dat pe un ton scazut, printr-un mormait stanjenit, dupa care interlocutorul va schimba imediat subiectul adresandu-se intregului grup.
Exemplu:
Tu: “Te mai intalnesti maine cu… stii tu cine?”
Victima jenata: “Mda. Cine are o tigara?”

2. Victima va ignora invitatia la micul tau dans al disconfortului, schimband subiectul fara sa-ti raspunda. In acest caz, interpreteaza situatia ca si cum interlocutorul nu te-ar fi auzit, priveste-l in ochi si repeta-ti solicitarea.

3. Victima va spune o gluma (nu conteaza cat de proasta) pentru a destinde situatia si a arunca bolovanul jenei cat mai repede si cat mai departe in trecut.
Exemplu:
Tu: “Iti amintesti cand mi-ai promis… chestia aia?”
Interlocutorul frustrat: “Stii bine ca am alzheimer’s. ha-ha (ranjet sticlos si rusinat)”

Metoda II – Indicii rusinoase

Spre deosebire de prima metoda, aceasta din urma nu vizeaza in mod special disconfortul unui singur interlocutor, ci al intregului grup. Pentru a te autoportretiza ca individ profund si misterios evidentiaza din nou existenta unui secret, dar de aceasta data ofera cateva indicii pentru crea putina intriga. Daca ai noroc, si interlocutorii au o toleranta ridicata la disconfort vor dori sa afle mai multe. In acest caz, dupa ce ti se adreseaza prima intrebare, reteaz-o nemilos si exprima foarte clar faptul ca iti simti intimitatea amenintata, iar intrebarea este o tentativa de invaziune inacceptabila.
De exemplu, sa zicem ca taina in cauza este faptul ca un unchi de-al tau a murit si ti-a lasat mostenire o garsoniera. (Atentie! este preferabil ca secretul sa fie cat mai putin important, dar nici atat de nesemnificativ incat toata parada sa para complet ridicola). Mormaie ingandurat:
“…hmm… chestia aia pe care am primit-o…. nu stiu…”.
Acum interlocutorii incep sa devina curiosi:
ei: “Poftim ?”
tu: “Nimic, ma gandeam la ceva.”
ei: “La ce anume?”
tu: “Nimic important… e o chestie pe care am primit-o”
ei: “Ce chestie?”
tu: “Nu conteaza. N-are importanta”
Acum situatia incepe sa devina destul de jenanta. Este evident pentru fiecare participant faptul ca vrei sa comunici ceva, deoarece mormaitul si ganditul nu sunt niciodata echivalente. Este de asemenea evident faptul ca nu esti dispus sa dezvalui prea multe despre acea scurta “cugetare”. Asadar, concluzia fireasca pe care o va trage fiecare este fie ca vrei sa fii tras de limba (actiune absolut jenanta pentru oricine), fie ca ai vrut doar anunti existenta unui secret. Disconfortul este deja destul de ridicat, dar daca ai putin noroc va creste sub forma unui ciclu infernal de sintagme de genul “Hai acuma, spune.”, “Off, de ce nu vrei sa zici?” samd. Nu ceda in fata solicitarilor care ti se ivesc. Cu cat mai mult dureaza acest ciclu, si cu cat mai mult rezisti in fata provocarii de a-ti dezvalui secretul, cu atat gravitata secretului va vrea sa para si mai mare, deci situatia va deveni si mai inconfortabila. Cand ti se va face mila de bietii interlocutori obositi si frustrati, vei putea pune capat groazei elucidand misterul si aratand ca e mult mai putin semnificativ decat parea. Bineinteles poti opta pentru confidentialitate vesnica, refuzand cu incapatanare sa dezvalui cele ascunse. In acest caz, la un moment dat interlocutorii extenuati vor abandona spectacolul printr-o plecaciune stanjenita si deranjata.

In concluzie, foloseste curajos metodele invatate azi si cu ajutorul tau, lumea va deveni un loc putin mai jenant.

Related posts:

1. Confesiuni Jenante

Pentru majoritatea, indurarea acestor momente poate fi o experienta groaznic de dureroasa, ei dovedindu-se extrem de ingeniosi si capabili in incercarea de deraiere a disconfortului creat. De-a lungul timpului, omul a inventat tot felul de mecanisme pentru a se proteja de linistea inconfortabila. Astfel, in momentele infricosatoare de tacere, unii isi vor verifica mesajele de pe telefonul mobil, altii vor parasi locatia sub pretextul ca trebuie sa dea un telefon (chiar daca apelul va fi catre servicii clienti), altii vor merge la toaleta cu toate ca natura nu-i cheama, altii vor lua pe cel mai laindemana ziar (chiar daca e libertatea) si isi vor cufunda privirea printre randurile acestuia, s.a.m.d. Cu toate ca aceste tentative incearca subtil sa ascunda si sa minimalizeze disconfortul, vocea interioara a fiecarui participant ii repeta zgomotos acestuia un singur lucru: “SPUNE CEVA!”.

Daca esti mereu insetat de dulcele nectar al jenei, un banal moment de liniste inconfortabila nu-ti va aduce nici pe departe satisfactia cautata. Asadar, pentru a duce lucrurile la urmatorul nivel, va trebui sa rupi tacerea, imbogatind si rafinand disconfortul deja prezent! Daca orice tentativa de a tulbura linistea ti se pare un pas inapoi, te inseli amarnic! Urmatoarea tehnica va garanta o crestere semnificativa a disconfortului existent, si o amplificare remarcabila a nivelului stanjeneala si rusine al interlocutorilor tai.

Tehnica e foarte simpla, si necesita un singur lucru: aruncarea responsabilitatii. Alege un interlocutor, priveste-l lung in ochi, si ataca-l cu o sintagma de genul “Tu nu spui nimic?” sau “Mai zi si tu ceva!”. Acum, toti ochii sunt atintiti pe victima nevinovata. Observa dilatarea instantanee a pupilelor, privirea nedumerita, respiratia alerta, obrajii rosii si transpiratia nefiresc de fluida, de fantana arteziana. Acestea sunt adevaratele semne ale jenei, si bietul interlocutor traieste clipe intense de disconfort. Evident, inainte de solicitarea ta, victima se gandea la acelasi lucru, la ce sa spuna. Faptul ca a ramas paralizat in fata disconfortului precum un biet caine orbit de farurile unei masini nu-l inspira, ci dimpotriva, stanjeneste si mai mult, facandu-l sa-si doreasca disparitia. Dupa ce-si va recapata cu greu luciditatea, iti va raspunde cu o privire nervoasa, printre dintii inclestati: “Ce sa spun?”.

Acum misiunea e indeplinita, si te poti odihni implinit. Felicitari!

Related posts:

1. Conversează într-o discotecă!
2. Intrebarea retorică
3. Confesiuni Jenante

Injosirea in fata celorlalti este imediat apreciata ca sinceritate, in ciuda disconfortului pe care il produce aceasta “expozitie de chiloti murdari”. Iar daca nu ai nimic sa iti reprosezi nu esti de gasca, nu vrei sa iti recunosti limitele sau nu vrei sa inveti. Ei bine, iata cateva limite si neajunsuri de care te poti simti frustrat: nu poti zbura fara un aparat aditional conceput special pentru acest scop, nu poti transmite mesaje prin telepatie si nu poti sa citesti gandurile altora. Astea sunt intr-adevar limite. In ce priveste lucrurile care iti lipsesc, acestea sunt cuprinse in multimea tuturor lucrurilor pe care nu le ai, dar ti le poti imagina. Spre bucuria ta, posibilitatile disconfortului sunt infinite, chiar si atunci cand ai multe lucruri deja, pentru ca nu poti sa le ai pe toate. De exemplu daca esti sanatos, nu te poti bucura de cumulul de avantaje pe care starea de boala le aduce. Apoi mai sunt si lucrurile pe care nu le ai, dar le-ai avut.
Te poti motiva si iti poti motiva prietenii aducand mereu aminte ca lipseste ceva. In acelasi timp va veti simti si inconfortabil. Efectul e cu atat mai puternic atunci cand mesajul e indirect. Adica nu ii spui “vezi ca iti lipseste talentul la desen”, ii spui “vad ca uneori totusi reusesti sa exprimi ceva prin desen” sau ii spui “ori eu nu m-am exprimat corect, ori tu nu esti prea inteligent, dar eu sigur m-am exprimat corect”.

Related posts:

1. Furnizorul de Bancuri

Astfel, poti ajunge sa ocupi mult ravnita pozitie de “glumetul gastii”, “farsorul grupului”, sau chiar pe aceea a “aluia care zice bancuri”. Desigur ca in spatele acestor titluri ai invatat deja sa intrezaresti potentialul de a crea disconfort, si desi toate trei pot fi exploatate la potential maxim de catre profesionisti, vom incepe cu un exercitiu in calitate de “furnizor de bancuri”.

Drumul pana la aceasta postura este mai mult sau mai putin lung, dar niciodata anevoios. Indiferent daca in grupul tau se afla deja sau nu o astfel de persoana, concurenta este usor de inlaturat: trebuie, pentru inceput, doar sa spui cat mai multe bancuri (asta iti va fi de folos si mai incolo, redundanta intervenind in ajutorul tau). Dupa un anumit punct, nu vei mai avea restrictii in privinta bancurilor: bune, proaste, scurte, lungi, emise fiind de tine automat vor starni aceeasi reactie de repulsie, plictis, blazare si jena din partea audientei (care dupa toate probabilitatile, rar te va mai asculta pana la sfarsit).

Pentru inceput, insa, pana iti formezi stilul, atitudinea si postura in care impartasesti un banc, ia aminte la cateva reguli simple, pe care le poti alterna dupa cum doresti:

1. Scuza-te inainte sa incepi sa spui un banc, lamentandu-te putin ca pentru a cere “mila” audientei si a-ti motiva posibilul si probabilul esec (”Mdaa… vreau sa va zic un banc, cel mai tare banc, da’ numai ca eu nu stiu sa zic bancuri…da el e super tare, da nu stiu sa le zic eu…”) insistand cel putin pana cand auzi primul “Da’ zi odata!”, acesta fiind un indicator clar ca disconfortul deja s-a instalat si orice ai face, doar il vei adanci. Cand folosesti aceasta metoda nu conteaza deloc ce banc vei spune. Poate daca e lung jena va fi mai profunda, dar principalii creatori de neplacere vor ramane intonatia placida, inflexiunile sfioase ale vocii si atitudinea inhibata. Daca nu vrei sa arati mila fata de cei din jur, insista si dupa ce l-ai spus asupra faptului ca nu a fost deloc deloc amuzant, din cauza ca tu nu stii sa spui bancuri, dar ca altfel ar fi fost teribil de nostim.

2. Fii excesiv de entuziast inainte sa spui un banc. Lauda-l, mentioneaza cat de genial e, cat de “tare”, cat ai ras la el, cat razi la el de fiecare data, cat rad toti cei care il aud de la tine, etc. Incepe sa razi grosolan inainte si in timp ce-l spui, si efectul va fi garantat. Aceasta metoda este mult amplificata de utilizarea unui banc cliseu, sau a unuia foarte generic (despre etnii, blonde, etc). Rusinea ce va sta sa explodeze din muschii faciali crispati celor din jur va fi mult amplificata de cunoasterea anterioara a glumei (si asa proasta, insist asupra alegerii!) si de perspectiva momentului final in care, pentru a nu sapa si mai adanc in groapa cu disconfort, vor trebui sa mimeze un ras grotesc pentru a-l egala (cat de cat) pe al tau. Mai razi putin si dupa ce toti si-au prezentat rictusul crispat, pentru efecte dramatice si rusine de proportii.

3. Roaga pe altcineva sa spuna bancul pe care te pregateai tu sa-l “servesti”, si fa-o in stil mare! Pentru realizarea acestui duet jenant, ai nevoie de inca o persoana care cunoaste bancul respectiv si careia nu-i este rusine de asta. Incepe ca de obicei cu un “Hai sa va zic un banc tare”, iar apoi paseaza mingea de rusine spre celalalt (”aaa…aah…zi-l tu mai”). “Pe care?”-ul firesc al interlocutorului va face deja sa incolteasca mugurii disconfortului, pe care ii vei putea deschide la maxim cu un “Ala bai cu <pe cal il cheama Cocos>, haa-ha-hah”. In acest moment cei de la masa traiesc o mica drama: vizibil deranjati de perspectiva de a auzi inca un banc, mirati de modul penibil in care ai dezvaluit gluma, jenati de faptul ca nu li se pare nimic amuzant si totodata oarecum sperand ca nu vor mai trebui sa auda tot bancul, vor trebui totusi sa asiste la o mica polemica intre tine si secundul tau in ale glumelor pe tema “de ce le-ai zis bai”. Deliciu anecdotic, merita incercat!

4. Mergi pana la capat, si incearca prin orice mijloace sa-ti asiguri pozitia de “responsabil cu bancurile” in grup. Ia-ti rolul cat se poate de in serios, si marcheaza fiecare intalnire cu prietenii prin serii inepuizabile de glume. Acesta este momentul in care prietena disconfortului, redundanta, iti ofera pretiosul ajutor! Incepe de cum va vedeti cu un “Salut, sa va zic unu’ tare pe care l-am auzit azi” (atentie!: deja trebuie se stie ca prin “unu’” te referi la un banc, si bancul pe cat posibil ar fi indicat sa nu fi fost auzit in acea zi, ci mai demult, si spus cu doua seri inainte aceluiasi grup). In timpul conversatiei, poti introduce din senin “apropo” de orice subiect un banc, dupa care vei domina restul serii amintindu-ti tot alte glume “apropo” de ceva din precedenta. Chiar daca toti de la masa deja isi vor fi concentrat atentia spre orice, absolut orice altceva, tu poti continua linistit: cate un hohot de ras, sau un ghiont de “asa-i bai ca e tare?” ii vor aduce din nou in nebuloasa de jena prin care plutesc rasete, Bula, tigani si culmi.

Bonus: cand faci cunostinta cu cineva, poti incepe prin a-i spune ultima anecdota auzita, mentionand neaparat ca tu esti “ala cu bancurile”. Apoi mai poti introduce inca vreo doua din specialitatile tale pentru a-ti consolida pozitia si a-ti asigura un loc de cinste pe lista celor pe care respectivul va prefera sa-i evite cu orice ocazie!

Oricare ar fi metodele preferate de tine, nu uita ca poti mereu sa combini si chiar sa dezvolti stiluri noi de a crea disconfort cu o simpla gluma!

Hai, zi-mi unu’ tare!

No related posts.

Situatia sta in felul urmator: sunteti intr-o situatie sociala cu persoane relativ necunoscute, intr-un mediu arid si plictisitor. Toata lumea e foarte atenta la ce zice ca sa faca o impresie cat mai buna. Evident, ca si persoana care cititi acest blog stiti ca aceasta reprezinta o oportunitate.

Exista o teorie care zice ca pentru om cea mai valoroasa posesie este numele propriu. Nu se stie cat este de adevarata, in orice caz toti avem un sentiment puternic care cere sa ni se respecte numele si identitatea.

Astfel, ce trebuie sa faceti: luati persoana cea mai politicoasa din grup si incepeti sa vorbiti cu ea ca si cum ar fi alta persoana. Daca o cheama Virulia atunci puteti sa o abordati cu “Viorela draga mea, intotdeauna ai fost prietena mea cea mai buna”.

Pentru efectul cel mai puternic ar trebui sa folositi identitatea altuia din grup. Astfel creati o situatie de disconfort maxim pentru mai multe persoane. Chiar mai mult, faceti confundarea totala si explicati-i un eveniment petrecut cu persoana reala, si ce mult a insemnat pentru dvs.

Scopul dvs. in continuare va fi sa ii ziceti pe numele inventat de cat mai multe ori pana cand aceasta, sau cineva din grup, se va simti si va corecta “incurcatura”. Ar trebui sa insistati puternic cu numele doi, si sa exprimati cat mai multe sentimente de respect si apreciere pentru acea persoana.

Related posts:

1. Cum să te evaluezi – Partea Întâi

Datorita importantei lor indisputabile si puterii pe care acestia o ofera pe scena sociala, banii pot fi un subiect tabu in multe instante, si atata timp cat isi pastreaza notorietatea, contextele centrate in jurul lor pot lua des forma unor situatii extrem de jenante.

Se poate observa cu usurinta ca disconfortul si stanjeneala din jurul banilor se datoreaza perceptiei pe care vrea s-o proiecteze cel care-i invoca. Spre exemplu, o afirmatie de genul “Ti-e foame? Ia-ti o shawarma de la coltul strazii. E doar 7 lei” va avea un impact aproape insesizabil. Pe de alta parte, atunci cand cineva spune “Mi-am rupt blugii! Nicio problema, au costat doar 450 de lei”, atentia interlocutorilor e captata instantaneu, si judecata lor interioara le obtureaza orice alt gand. Cu toate ca intentia vorbitorului este de a-si impune statutul social, acesta va fi perceput diferit in functie de caracterul “judecatorilor”. Unii il vor considera snob, iar altii il vor vedea drept candidatul ideal pentru aderarea la grupul lor. Daca ar fi spus “Au costat doar 50 de lei”, perceptia ar fi fost diferita, unii considerandu-l zgarcit, altii “sarantoc”, altii destept, rational, nepasator s.a.m.d. Oricare ar fi cazul, situatia ar purta o doza semnificativa de disconfort.

Chiar daca invocarea banilor e facuta de cele mai multe ori verbal, exista multe metode non-verbale prin care individul poate sa-si impuna statutul financiar. Una din cele mai raspandite metode de acest fel este tehnica “atotplatitorului”. Atotplatitorul este tipul individului care insista mereu sa plateasca consumatia altora cand e vorba de servicii solicitate in comun. Daca iese la o cafenea sau un restaurant cu prietenii sau partenerul, se va asigura ca nota de plata ii este inmanata personal, si o va plati cu orice pret. Chiar daca situatii de acest gen pot avea urmari oarecum jenante pentru ceilalti, un atotplatitor are slabe sanse de a crea disconfort de amploare de unul singur, actiunea lui fiind des interpretata drept generoasa, amabila sau in unele contexte, un gest firesc de bun simt. In consecinta, pentru ca situatia sa fie de-a dreptul inspaimantator de inconfortabila va fi nevoie de doi sau mai multi atotplatitori. Cu cat numarul de atotplatitori este mai mare intr-o situatie data, cu atat disconfortul este mai resimtit.

Pentru a intelege mai bine fenomenul, sa analizam urmatoarea situatie:

Doi atotplatitori, sa le zicem A si B, se afla la aceeasi masa la un restaurant cand vine chelnerul cu nota de plata. Atotplatitorul A indinde mana inspre chelner, sugerandu-i acestuia sa-i inmaneze nota de plata. Cand vede nota in mana lui A, atotplatitorul B este brusc apucat de un sentiment de neliniste si frustrare.
B intervine politicos: “Da-mi mie nota, te rog.”
Atotplatitorul A, simtindu-se amenintat, retaliaza: “Nu e nicio problema, ma ocup eu!”
B nu se lasa usor invins: “Dar insist, rezolv eu, nu-ti fa griji.”
A isi pastreaza avantajul spunand: “Serios, eu te-am invitat. Stai linistit”
B observa ca mingea e in terenul lui A, si intervine cu un atac curajos, incercand sa smulga nota de plata din mainile lui A.
Acum lupta e cat se poate de incrancenata, si jena celorlalti se vede de la o posta. Confuzia si stanjeneala resimtite fac victimele manifeste comportamente bizare. Unii isi pleaca in rusine capetele, altii se uita in directii opuse, altii isi dau incontrolabil ochii peste cap, dar toti se gandesc la acelasi lucru: sa scape cat mai repede. O data cu cresterea duratei de lupta, creste si intensitatea disconfortului inocentilor spectatori.

Ca orice situatie de conflict intre eroi, lupta poate nu poate dura o vesnicie, si in final, unul dintre barvii cavaleri va fi zdrobit sub bolovanul imens de jena pe care l-a creat, si va capitula rusinos. Indiferent care este invingatorul, orice placere precendenta fi stearsa instantaneu, lasand in urma o balta mare si vascoasa de disconfort, jena si rusine.

Asadar, invata rolul atotplatitorului, cauta un partener, si impreuna veti propaga eroic disconfortul in lume.

No related posts.

Related posts:

1. DJ-ul Ambulant
2. Cântă!
3. Redundanţa fotografică

Ne-ar fi placut si mai mult daca am fi fost contactati de cei de la Libertatea inainte de publicarea articolului, pentru a putea explica mai bine contextul in care acesta trebuie incadrat.

Aici gasiti articolul nostru, si aici pe cel din Libertatea.

Related posts:

1. Inconfortabil.ro s-a schimbat
2. Cum să trăieşti intr-o ţară de rahat
3. Atotplătitorul

Pentru nostalgici, o veste buna: aceste stari pot fi retraite, si chiar si tu ai puterea sa le oferi la randul tau unui prieten! Atentie! Secretul nu sta in abandonarea oricarei urme de politete, ci dimpotriva: mijlocul cel mai eficient prin care starea aceea pierduta de disconfort se poate insinua in orice conversatie este politetea excesiva.

In primul rand, trebuie sa-ti imbogatesti si sa-ti dezvolti vocabularul si maniera prin care multumesti, iti ceri scuze, sau rogi pe cineva ceva:

Multumirile: familiarizeaza-te cu expresii precum: “iti multumesc din tot sufletul/ din toata inima”, “mii de multumiri”, “multumesc nespus”,etc., pe care neaparat le vei folosi in contexte banale: dupa ce ti-a spus cineva cat e ora, unde e casieria, sau dupa ce ti-a urat noapte buna, pofta buna, sau o seara placuta.
Bonus: multumeste excesiv dupa un compliment, mentioneaza cat inseamna pentru tine parerea acelei persoane, si iti garantam ca doar un suflet puternic va fi capabil de a se reculege si de a raspunde in acel apogeu al disconfortului.

Scuzele: preferabil insotite de interjectii precum “vai”, si obligatoriu repetate obsesiv, scuzele nu dau gres niciodata in a crea disconfort. Trebuie doar sa inveti sa recunosti momentele optime pentru a-ti introduce seria de “vai, scuzele mele”, “imi cer mii de scuze”, “ma iertati”, “imi cer iertare”, etc. Chiar si banalul “scuze” este de efect cand il repeti timp de 20 de secunde dupa ce ai atins pe cineva in trecere, l-ai calcat usor, ai intarziat doar doua minute, sau te pregatesti sa i te adresezi (exemplu: “Pardon,imi cer scuze, nu te supara, scuze, mergi si tu spre centru?” Cel mai probabil vei primi ca raspuns o figura perplexa si un companion crispat, pana in centru).
Bonus: Invata sa-ti ceri scuze cand intri, iesi, sau te misti printr-o incapere in care se afla si alti oameni. Cere-ti scuze la fiecare miscare, astfel incat disconfortul tau de a fi acolo sa se transmita si celorlalti. Tine minte si profita de faptul ca, daca tu te simti inconfortabil, si altii te vor percepe ca fiind inconfortabil!

Rugamintile: domeniu vast, poate beneficia oricand de un aport de scuze si multumiri. Regula de urmat e simpla: cu cat ai o rugaminte mai banala, cu atat trebuie sa o adresezi mai elaborat (exemplu: “Alo? Scuze ca te deranjez, mii se scuze, nu te supara, daca te rog din suflet, imi poti da te rog numarul de la pizza, merci mult de tot, mii de multumiri, scuze inca o data de deranj.” Prietenul tau iti poate returna disconfortul printr-un “Sigur, nici o problema, nici un deranj, cum sa nu, da, imediat”, iar tu poti continua hotarat cu un “Multumesc din suflet, merci, merci mult de tot”. Lovitura lui finala ar putea lua forma unui “Nici o problema, nu face nimic, a fost placerea mea, si alta data, stai linistit”. Daca esti cu adevarat puternic, incheie apoteotic cu un “Vai, multumesc, multumesc mult, totusi, imi cer inca o data scuze de deranj, mii de scuze, dar multumesc”. Disconfortul creat de aceasta situatie este, de departe, demn de un profesionist.)

O alta etapa pe drumul spre culmile politetii o reprezinta rafinarea gesturilor. Gesturi simple, marunte, de zi cu zi pot capata valente inconfortabile nebanuite cu putin exercitiu. Cateva sugestii: alearga din capatul opus al camerei si inghesuie-te in altii pentru a fi tu acela care deschide usa cuiva, da intaietate tuturor si insista cateva zeci de secunde la intrarea intr-o incapare (momentul se poate prelungi daca in grup mai este cineva excesiv de politicos, spre rusinea si neplacerea celorlalti care se vor simti si ei inconfortabil, blocand intrarea), incearca sa intuiesti de ce ar putea avea nevoie persoanele de langa tine si insista sa le oferi un pix cand ei vor sa noteze un numar in telefon, o pastila cand au tusit putin sau aprinde deja bricheta cand ei au bagat mana in buzunar, dupa chei.

Tine minte, fiecare act de politete este unic, foloseste-ti imaginatia si gaseste de fiecare data gestul potrivit pentru a-i adauga o doza binevenita de disconfort!

Daca-mi permiti, as dori sa inchei aici, te rog.
Scuze. Mii de scuze.
Multumesc.

No related posts.

Pentru a intoarce lucrurile in favoarea noastra si pentru a crea situatii jenante folosind intrebarea retorica, nu e nevoie decat de un mic ingredient aditional: solicitarea unui raspuns. Cele mai recente studii facute in domeniu dovedesc faptul ca o intrebare retorica in urma careia este solicitat un raspuns va crea disconfort in 98% din cazuri, cele doua procente ramase vizand situatii in care interlocutorul e adormit, surd sau decedat.

In cele ce urmeaza, voi ilustra cateva exemple orientative.

1. La scoala
Daca esti elev sau student, o intrebare retorica pusa profesorului la momentul potrivit va crea negresit clipe jenante de neuitat pentru profesor si ceilalti colegi.
Sa presupunem ca esti un elev de liceu, pe nume Vasile Popescu, si te afli la ora de istorie. Profesor e in mijlocul unui monolog despre regele Carol I. Intrerupe-l, ridica mana, si pune intrebarea: “Dom’profesor, Carol I era neamt, nu?”. In aceasta clipa, colegii tai incep sa-si manifeste liber disconfortul. Unii isi dau ochii peste cap si altii rad printre dinti. Profesorul se simte cel mai jenat. El ofteaza si-ti da raspunsul pe un ton deranjat: “Da, Popescu… asa e… era neamt.”. Va urma un scurt moment savuros de liniste inconfortabila, in care colegii isi vor arunca priviri sugestive care vizeaza discutia pe care o vor avea in pauza despre mica ta performanta. Pentru efect maxim, dupa interventie adauga un ranjet mare si colturos.
Incearca sa pui cat mai multe intrebari de acest fel in timpul aceleiasi ore. Fiecare noua intrebare va aduce cu ea o doza si mai mare de disconfort decat intrebarea precedenta.

2. Intre prieteni
Aproape orice conversatie cu prietenii poate fi usor transformata intr-o experienta jenanta folosind aceasta tehnica.
De exemplu, daca te-a parasit iubita pentru un adolescent mai putin acneic (ca si cel amintit mai sus), ai putea intreba “De ce m-a parasit? De ce? Dupa doar trei saptamani… De ce?”, ridicandu-ti sprancenele la final si privindu-i in ochi pe interlocutori. Acest gest este universal recunoscut drept solicitant al unui raspuns. Prietenii tai vor ramane nemiscati, paralizati de comportamentul tau dubios. Isi vor arunca priviri mirate, si fiecare va astepta ca altul sa-ti dea un raspuns si sa puna capat momentului, deja mult prea indelungat, de liniste inconfortabila.

3. Cu un amic trist
Daca un amic de-al tau e umbrit de suferinta unei dezamagiri a carei explicatie e evidenta, adauga suferintei lui aroma dulce a disconfortului, punandu-i o intrebare retorica.
De pilda, in cazul si-a pierdut slujba din cauza ca mergea beat la servici, intreaba-l: “De ce nu te lasi de alcool? Nu vezi ca te-a facut sa-ti pierzi slujba?”. Sau, daca si-a picat anul la facultate pentru ca n-a fost deloc la cursuri si la examene, intreaba-l: “Cat timp vrei sa ramai la facultate?”.

In concluzie, oricare ar fi situatia, o intrebare retorica care solicita un raspuns iti va garanta o treapta ridicata pe ierarhia creatorilor de disconfort.

Related posts:

1. Conversează într-o discotecă!
2. Cum să te evaluezi – Partea Întâi
3. Confesiuni Jenante

Apogeul vietii inconfortabile este sa traiesti intr-o lume de rahat. Dar hai sa nu mergem atat de departe deocamdata. O treaba ceva mai simpla este sa inveti sa traiesti intr-o tara de rahat.
Facand o explorare rapida pe Google ca sa vad cum stam la acest capitol, am descoperit ca rahatul ocupa un loc important in viata noastra. Cautarea Romania + rahat a dus la 801.000 rezultate de cautare, in timp ce Romania + zambet, spre exemplu, a dus la mult mai putine, 688.000 rezultate.
Despre rahat mai aflam din Wikipedia ca a fost introdus in Romania in secolul XVIII, „intai prin intermediul Fanariotilor, negustorilor din Levant si Constantinopol, devenind apoi unul din produsele caracteristice pentru balciurile si targurile muntene de secol XVIII-XIX”. Nici macar la asta nu am fost originali, ceea ce este, evident, de rahat. Mai aflam ca „traditional, in Romania si in spatiul balcanic, rahatul se serveste dupa cafea, impreuna cu un pahar de apa rece. Aceasta traditie este insa din ce in ce mai rara, rahatul fiind astazi servit de unul singur [...]” (Wikipedia).

Tara de rahat este compusa din lucruri de rahat, iar ca sa iti faci tara de rahat ai cel putin doua solutii: sa te uiti doar la lucrurile de rahat, ignorand restul sau sa faci lucruri de rahat. Arta vietii in tara de rahat are mai multi pasi:

a. Perioada de ingurgitare – cand ii auzi pe ceilalti vorbind de … politicieni de rahat, fotbalisti de rahat, blocuri de rahat, troleibuze de rahat, oameni de rahat, intotdeauna prin comparatie cu restul lumii care nu e de rahat. Si apoi afli ca tu esti de rahat, pentru ca esti inconjurat de lucruri de rahat si de oameni pe care ii faci si care te fac la randul lor sa te simti de rahat.

b. Perioada de digerare … cand observi cu precadere aceste lucruri. Spre exemplu, daca e o zi foarte frumoasa afara iti vei spune „ce frumoasa este aceasta zi, in ciuda faptului ca traim intr-o tara de rahat”. Toate lucrurile care nu sunt de rahat trebuie ignorate, pentru ca sunt lucruri de rahat in jur care merita cu adevarat atentie, precum: blocuri de rahat, scoli de rahat, magazine de rahat, oameni de rahat sau rahat de caine pe trotuar. Ele trebuie contemplate si etichetate ca fiind astfel din cauza ca sunt romanesti.

c. Perioada de improscare … atunci cand toata atitudinea ta devine de rahat si te metabolizezi intr-un guru pentru ceilalti in arta vederii rahatului si a improscarii cu rahat. Devii un adevarat propovaduitor. Spre exemplu, daca te duci in alta tara, ii faci pe ceilalti sa te vada ca un om de rahat venind dintr-o tara de rahat. La inceput ei nu vor vedea asta, dar daca insisti, atunci lucrurile vor fi in scurta vreme remediate. Cu atat mai mult misiunea ta e mai importanta daca esti politician sau om de presa.

Orice lucru pe care il vezi trebuie sa iti aminteasca de rahat si de faptul ca acest rahat este romanesc si desigur, asta iti scuza orice si te face mai bun decat toti.

Nu vom consuma tot acest subiect de rahat acum pentru ca fara el avem destul de putine subiecte de discutat noi romanii si a vorbi de tara noastra de rahat este un bun prilej de a fi impreuna si a ne simti de rahat. Asta in ciuda tendintelor moderne de a servi rahatul de unul singur (Wikipedia).

Pana data viitoare va las cu urarea calduroasa „asta numai la noi se poate intampla”.

Andrei.

Related posts:

1. Inconfortabil in presă
2. Scandalizează-te într-o cafenea!
3. Conversează într-o discotecă!

Daca esti iubitor de muzica si de oameni, cu siguranta vei dori sa-ti impartasesti melodiile preferate, dandu-le si altora o sansa de a se bucura de experientele auditive sublime pe care le-ai trait. Bineinteles, fiind cititor al acestui blog, pe langa muzica, vei dori sa transmiti si o doza considerabila de disconfort.

In aceasta provocare, numita si “Dj-ul Ambulant”, camaradul tau cel mai de nadejde va fi telefonul mobil. Asadar, copiaza-ti pe telefon cat mai multe din piesele tale preferate si iesi in lume! Pozitioneaza-te intr-un loc inchis si cat mai populat cu necunoscuti. Dupa ce ai dat volumul telefonului la maxim, porneste muzica!

Pentru ca jena provocata sa fie de nivel cat mai inalt, iti sugerez urmatoarele contexte:

1. Avionul
Avionul este ideal pentru folosirea tehnicii “Dj-ul Ambulant”. Din momentul decolarii si pana la aterizare, multi dintre pasageri sunt cuprinsi de un sentiment profund de neliniste, cauzat de gandul la propria moarte. Amplifica acest sentiment dandu-i o coloana sonora!

2. Mijloacele de transport in comun
Mijloacele de transport in comun au constituit mereu medii foarte prielnice disconfortului, mai ales in timpul orelor de varf. Inghesuiala, calcatul picioarelor, scuipatul semintelor si mirosurile dubioase sunt doar cateva din elementele care genereaza si mentin starea de disconfort a calatorilor. Faptul ca in astfel de mijloace de transport jena este deja prezenta nu trebuie sa te descurajeze! Sa nu uitam ca tramvaiele, autobuzele, troielbuzele si metrourile sunt practic infinite in capacitatea lor de retentie a disconfortului. Asadar, in drum spre scoala sau spre servici, nu uita sa-i faci pe cei care-ti sufla in ceafa putin mai fericiti, oferindu-le minunatul dar al muzicii!

3. Trenul
Spre deosebire de mijloacele de transport in comun, trenul are o caracteristica unica, si anume durata mai lunga calatoriilor. De pilda, un drum de la Oradea la Constanta dureaza aproximativ 17 ore. Oboseala, plictiseala si frustrarea acumulate de pasageri de-a lungul calatoriei cresc exponential in raport cu durata acesteia. Asadar, nimic n-ar fi mai binevenit pe parcursul unei lungi si obositoare calatorii cu trenul decat un acompaniament muzical de calitate. In cazul in care adopti aceasta varianta, iti sugerez sa-ti incarci telefonul inainte (sau sa-ti aduci mai multe telefoane), pentru ca disconfortul camarazilor tai de drum sa fie cat mai indelungat.

Bineinteles, acestea sunt doar cateva sugestii, posibilitatile fiind practic nelimitate.

Dupa ce ai apasat butonul “play”, priveste cu atentie expresiile socate, deranjate si nelinistite ale celor din jur. Nu lasa privirile mirate si ostile, si micile gesturi care sugereaza frustrare (datul ochilor peste cap, pleoscaitul limbii, acoperitu fetei sau al urechilor) sa te intimideze! Ignora-le cu nonsalanta si comporta-te ca si cum ai fi singur. E foarte important ca locul in care te afli sa fie inchis (si preferabil in miscare), pentru a preveni orice atentat de evadare.

Lasand muzica sa te insoteasca si sa-ti exprime personalitatea, vei crea disconfort de amploare!

Related posts:

1. Cântă!

Planifica-ti atent “recitalul”: alege o cafenea destul de linistita, nu foarte spatioasa, insa mare atentie la muzica. Evita locurile unde se asculta cu predilectie jazz sau muzica instrumentala, alege un loc destul de popular, cu muzica “pentru toate gusturile”, si invita-ti prietenii acolo.

Odata ajunsi, asezati-va comod, comandati, si incepeti o discutie decenta, nu foarte zgomotoasa (tine minte, ai ales o cafenea linistita). Prietenii tai aproape ca se simt bine, asa-i?

Acum e timpul sa actionezi. Asteapta sa se schimbe piesa, si, imediat cum incepe urmatoarea, incepe sa canti. Nu incet, nu in soapta. Canta cu pasiune (nu urla totusi, momentul va pierde din disconfort in favoarea amuzamentului), traieste fiecare vers, incepe sa bati usor cu meniul sau cu palma in masa, executa cateva miscari de dans din trunchi, fara a te ridica de pe scaun.

In acest moment, este complet irelevant daca esti afon sau nu. Jena resimtita de prietenii tai este profunda, muta, adancita cu mult si de atmosfera apasatoare provocata de incetarea oricarei conversatii anterioare “recitalului” tau. Contrastul dintre exuberanta ta artistica, miscarile tale vivace, si perplexitatea muta a celor de la masa nu va face decat sa accentueze rusinea care, in acel moment, se va instaura ca unica stare a tuturor.

Cu toate acestea, nu este inca timpul sa te opresti. Poti duce situatia si mai adanc in lumea disconfortului, si inca foarte usor. Poate deja faceai asta cu dezinvoltura, sau poate ca la inceput va fi nevoie sa te straduiesti putin, dar, fii sigur, merita sa-ti dezvolti cu pasiune si dedicatie talentul de a stalci versurile oricarei piese, in special daca acestea nu sunt in romana.

De acum, totul tine de stilul si personalitatea ta: poti folosi cuvinte in plus, cuvinte in minus, le poti pronunta gresit, le poti chiar inlocui cu unele total nepotrivite dar fonetic asemanatoare cu originalul. Tine minte, sunt vorbe, expresia suprema a evolutiei spiritului uman, asa ca lasa-te dus de val, fii cat de creativ se poate, si nu tine cont de reguli sau conventii! Cu putin antrenament, vei ajunge sa inlocuiesti versuri intregi cu serii lungi de onomatopee si interjectii care de care mai originale, mai neobisnuite si mai deranjante pentru cei din jur! Astfel vei oferi prietenilor, pe langa jena provocata de “recital” in sine, si disconfortul asociat cu frica primordiala fata de necunoscut, fata de specii straine, potential ostile, ce se exprima intr-un limbaj neinteligibil.

Deliciile unui astfel de moment nu se opresc insa aici. Fii sigur ca nici unul din prietenii tai nu va sparge tacerea grupului rugandu-te sa taci, intrucat clipele de liniste mormantala imediat urmatoare ar fi pur si simplu de nesuportat.

Daca, totusi, cineva, impins la limitele decentei, te va ruga sa incetezi, felicitari: ai atins punctul culminant, de disconfort maxim. Savureaza minutele apasatoare de tacere jenanta si bucura-te de faptul ca probabil aceea va fi ultima data cand prietenii te vor insoti in cafeneaua respectiva.

Nu uita: cantatul, in orice context, este o forma deosebit de facila de a-ti face prietenii de rusine. O poti face intr-un magazin, intr-o institutie publica, stand la coada, etc. Posibilitatile sunt practic infinite, fii inventiv si…canta!

Related posts:

1. Redundanţa fotografică
2. Furnizorul de Bancuri
3. Lamentează-te în versuri!

Cum drumul catre succes e greu si lung, e bine sa te evaluezi periodic si sa iti dai seama cat ai avansat. Noi iti sugeram cateva masuratori:

Tacerea Prelungita

Putem sa presupunem ca esti cu un grup de oameni in oras, sa le zicem “prieteni”. Daca ai urmarit sfaturile de pana acum stii ca trebuie sa astepti pana cand apare momentul in care sa produci disconfort maxim.

Cu cat “prietenii” sunt mai sociabili, cu atat rezultatul va fi mai satisfacator. Din pacate un efect secundar este acela ca vei suferi in unele discutii despre slujbe, salarii sau in cele mai cronice cazuri, rate.

La un moment dat una din persoane te intreaba “tu de ce nu ai prieten(a)?”. Evident aceasta intrebare este pusa deoarece interlocutorul are deja pe acel cineva,  scopul lui fiind probabil sa arate grupului cat de inconfortabil te simti in societate.

Acum este ocazia. Raspunsul trebuie sa vina rapid si convingator, si sa contina cat mai multe metafore si imagini inconfortabile.

Daca ai reusit se va face liniste, si toata lumea se va uita la tine. Nu numai ca i-ai facut sa se simta inconfortabil, dar de acum ei nu mai stiu cum sa te abordeze si te eticheteaza drept un ciudat.

Astfel prima masura este: numarul de secunde de tacere. Ai ajuns la nivelul de master cand persoana pleaca de la masa fara sa zica nimic si nu mai vorbeste cu tine niciodata.

Gluma Proasta

Cu cat mai sociabil e interlocutorul, cu atat se va stradui mai tare sa destinda situatia. Arma lui cea mai buna este gluma proasta. Deoarece au fost raportate cazuri cand aceste glume au chiar functionat, sfatul nostru e sa il ignori si sa adaugi ceva si mai inconfortabil in discutie (sunt multe exemple in posturi anterioare).

A doua masura: observa cum reactioneaza celelalte personaje la gluma. Daca in continuare nimeni nu poate sa reactioneze adauga aceste secunde la cele de la punctul intai. Ai ajuns la nivelul de master daca persoanelor  de la masa acum le este frica de tine.

Apeluri nepreluate

Un alt semn pozitiv este atunci cand persoanele pe care le cunosteai inainte sa urmaresti acest blog nu iti mai raspund la telefon. Asta prezinta o noua oportunitate.

Data viitoare cand te intalnesti cu ei, in mod special daca ei sau tu sunteti impreuna cu alte persoane, trebuie sa le reprosezi faptul ca nu ti-au raspuns la telefon. Ei vor gasi o scuza proasta, iar tu, ca sa creezi o disconfort si mai mare trebuie sa insisti, punand cat mai multe intrebari.

A treia masura: Inmultesti numarul de instante cand nu ti-au raspuns la telefon cu cate 5, si aduni la scorul de mai sus. Ai ajuns la nivelul de master daca persoanele respective nu te mai cheama la nunta lor.

No related posts.

In Grecia Antica, pentru a socializa, oamenii organizau simpozioane. Aici se se cunosteau, beau vin, povesteau, dezbateau, radeau, plangeau si puneau lumea la cale impreuna. Ceva mai tarziu, prin secolul al 19-lea, in Paris si Viena, europeni de toate marimile si culorile au inceput sa se adune prin cafenele, si sa faca aproximativ acelasi lucru. S-au cunoscut, au baut cafea si au dezbatut subiecte mai mult sau mai putin interesante. Mai sunt cafenele si in ziua de azi, dar majoritatea sunt pline cu oameni blazati, cu figuri tampe, fiecare uitandu-se atent la peretele din spatele persoanei cu care sta la masa, sau la plasma de pe acesta, delectandu-se tacut cu ultima colectie de pe Fashion TV.

Chiar daca situatia pare trista, exista si vesti bune: Intre timp a fost inventata discoteca! Asadar, multi tineri din ziua de azi stau cuminti in timpul saptamanii, in asteptarea weekend-ului, cand isi pot satisfactie negresit nevoile de socializare, in discoteca (club, bar etc). Cu toate ca indeplinesc acelasi scop general, exista diferente notabile intre simpozioanele antice si petrecerile contemporane din discoteci, cea mai importanta fiind tipul de comunicare folosit. In timp ce comunicarea in antichitate se desfasura, in general, la nivel verbal, in discoteci se foloseste aproape in totalitate limbajul trupului. Oamenii se misca, mai mult sau mai putin in sincron cu muzica, unul in jurul celuilalt, in scopul de a-si face prezenta simtita, si poate, de a crea o noua stransa, sincera si profunda prietenie sau relatie amoroasa.

Daca nu frecventezi astfel de incinte, sau daca nu esti un expert in de-ale dansurilor de imperechere, s-ar putea sa iti pui intrebarea: “Cum reusesc oamenii sa creeze legaturi in astfel de situatii, fara a folosi deloc vorbitul?”. Cu toate ca raspunsul la aceasta intrebare ramane inca un mister in ciuda tuturor studiilor facute, exista mai multe ipoteze.
Unii spun ca alcoolul e cel care face socializarea posibila, tulburand mintea, ametind corpul, ingustand simturile, si creand astfel conditiile necesare pentru posibilitatea cunoasterii celuilalt, fara a implica deloc (sau aproape deloc) semantica. Altii sugereaza ca fenomenul are de a face cu rezumarea la criteriile de clasificare care implica doar partea vizuala a aparatului senzorial. Conform acestei ipoteze, oamenii se judeca intre ei dupa criterii clasice de judecata vizuala (intensitatea luminii produse de sclipiciul de pe tricou, raza de odor emanata de parfumul subiectului, samd.)

Cu toate ca polemica e lunga, si inca nu putem spune cu siguranta daca un astfel de loc e ideal pentru a-ti face prieteni noi sau pentru a crea relatii amoroase care sa iti dea iubirea, intelegerea si acceptarea de care avem cu totii nevoie, ceea ce putem spune fara cel mai mic dubiu, e ca discoteca e ideala pentru a crea situatii inconforabile memorabile.

Dupa cum am amintit mai sus, intr-o discoteca n-are ce sa caute conversatia. Asadar, pentru a transforma o seara seara de weekend obisnuita intr-un seara memorabil de jenanta, sparge tiparul si converseaza intr-o discoteca!

Alege una din cele mai frecventate discoteci din orasul tau, si mergi acolo intr-o seara de vineri sau sambata. Dupa ce ai ajuns, e momentul sa treci la actiune. Uita-te in jur si alege-ti cu atentie victima. Cauta persoane par a se simti bine, care danseaza sunt inconjurate de prieteni, sau care stau la bar si schimba interjectii cu altii, si incearca sa-i eviti pe cei care stau retrasi si par a nu se simti la locul (ei se simt deja inconfortabil).

Dupa ce ti-ai ales victima, abordeaz-o. Arata-i ca esti un om civilizat si cumsecade, salutand-o si prezentandu-te politicos. Incearca sa nu stabilesti inainte niciun fel de contact vizual. Apropie-te dintr-un unghi de unde nu vei fi vazut indreptandu-te spre ea si spune-i: “Salut! Eu sunt [numele tau aici].“. Probabilitatea cea mai mare va fi ca nu te-a auzit sau va crede ca vorbesti cu altcineva. In acest caz, insista! Vorbeste-i mai tare! Foloseste interjectii precum “Alo!, Hei!”. In ultima instanta, atinge-o! Acum i-ai captivat atentia si disconfortul si-a facut aparitia pe ambele fronturi. Privirile voastre se intersecteaza. E liniste. Amandoi stiti asta foarte bine. Linistea inconfortabila e singurul gand care va ocupa mintea, si cu fiecare secunda care trece, se extinde si se intensifica, anihiland orice alt gand care si-ar putea face aparitia. Muzica infernala, oamenii care se freaca de tine si te calca pe pantofi in drum spre toaleta, lumina puternica a laserelor, care iti penetreaza irisul cu intensitate maxima, toate acestea devin insesizabile. Tot ce exista e linistea, zambetele voastre crispate si disconfortul. Dupa clipa jenanta, care va lua forma unei eternitati in mintile voastre, vei incerca sa-ti amintesti ca trebuie sa fii amabil, sa te prezinti si sa saluti. Cu greu, o vei face. Vei repeta cuvintele spuse mai devreme, pe un ton mult mai timid si mai stanjenit: “Salut! Eu sunt [numele tau aici].”. Victima ta, presupunand ca e si ea, la fel ca tine, o persoana amabila, nu te va ignora intorcandu-ti spatele, dar datorita timiditatii din vocea ta si a volumului monstruos al difuzoarelor, nu va auzi cele spuse. Te va ruga sa-ti repeti vorbele, zbierandu-ti in timpane: “Poftim??? Ce??? Nu te-aud!!! Cum???”. Vei repeta, de aceasta data urlandu-i in ureche: “Salut!!! Ma numesc [numele tau aici]!!!!”. S-ar putea, din nou, sa nu te auda sau sa nu inteleaga ce i-ai comunicat. In acest caz, repeta-i. Cu cat mai mult dureaza acest ciclu infernal al disconfortului, cu atat mai bine. In orice caz, la un moment dat el va lua sfarsit, fie pentru ca, intr-un final, interlocutorul tau te-a inteles, fie pentru ca ii e atat de jena sa te mai intrebe inca o data, incat ar prefera sa se impuste pe loc. Acum e momentul sa incepi asa-zisa conversatie. Pune intrebari si astepta raspunsuri. Alege-ti intrebarile cu mare grija, si nu-i da victimei posibilitatea de a da raspunsuri scurte. Fa solicitari deschise si generale. E preferabil sa pui intrebari care sa puna victima pe ganduri, asta fiind total nepotrivit intr-un loc zgomotos si cu mult alcool. Nu uita, e vorba de o conversatie, nu doar de un scurt schimb de interjectii!

Exemplul 1:
tu: “Cu ce te ocupi?”
victima: “Lucrez in IT.”
tu: “Care e parerea ta despre beneficiile si dezavantajele aduse de revolutia informatiei?”

Exemplul 2:
tu: “Esti student(a)? La ce facultate?”
victima: “La psihologie.”
tu: “POFTIM?”
victima: “LA PSIHO!”
tu: “Misto! Spune-mi, te rog, ce parere ai despre paradoxul determinism-responsabilitate si felul in care perspectiva psihanalitica a influentat gandirea moderna si post-moderna.”

Exemplul 3:
tu: “Imi place camasa ta. E de la D&G?”
victima: “Da.”
tu: “Super! Eu am fost mereu interesat(a) de felul in care marii producatori de imbracaminte au reusit intr-un timp relativ scurt sa-si construiasca brand-uri cunoscute si sa-si vanda produsele la preturi enorme in raport cu pretul de productie. Care e parerea ta?”

In cazul in care, in ciuda vocilor ragusite si a timpanelor zgariate, nu reusiti sa va faceti auziti unul altuia, fa urmatoarea solicitare:
“Imi pare rau, dar vad ca nu reusim sa ne intelegem nicicum. Te invit sa iesim afara si sa vorbim acolo. E mult mai linstit.”
Aceasta tehnica iti va face interlocutorul si mai inconfortabil, daca nu chiar speriat. Isi va pune intrebarea: “Sa ies in fata discotecii? La ora 3 dimineata? Cu un strain?”. Va crede ca esti un ciudat, un criminal, un violator, sau si mai rau, un vorbaret.

Daca toate merg conform planului, victima va ramane complet socata. O vor da de gol ochii sticlosi, privirea pierduta, incordarea muschilor faciali, transpiratul excesiv, zambetul colturos si artificial. Va face orice ii sta in puteri ca sa scape din aceasta situatie jenanta: Se va scuza sa mearga la baie, iar la intoarcere se va pozitiona in locul cel mai departat al discotecii, sau poate chiar o va parasi, lasandu-si prietenii acolo. Se va preface ca ii suna telefonul. Iti va spune ca e tarziu si trebuie sa paraseasca locatia.

Cu toate ca tehnica conversatului in discoteca pare a fi una dintre cele mai solicitante metode de a crea disconfort, nu e deloc asa. Chiar daca pare intimidant, simpla incercare de a aplica aceasta tehnica in viata reala iti garanta momente jenante fara precedent. Asadar, nu-ti fie rusine sa o scoti in lume!

Mult succes!

Related posts:

1. Scandalizează-te într-o cafenea!
2. Cum să trăieşti intr-o ţară de rahat
3. Rupe Tăcerea

Alt instrument pe care l-au avut oamenii la dispozitie de mii de ani incoace, pentru a orchestra de situatii inconfortabile in lume, a fost rasul isteric. Rasul isteric, in orice circumstante, creaza negresit momente disconfort. Fie ca se rade la o comedie, la bancul unui amic, la un filmulet haios de pe net, la o farsa de 1 aprilie sau la emisiunea lui Mircea Badea, daca rasul e isteric si se afla oameni in jur, disconfortul e garantat!

Cu toate ca instrumentele clasice amintite mai sus vor crea garantat disconfort, jena generata de combinatia lor le va creste efectul in mod dramatic, iar gradul de stanjenire va fi inimaginabil!

Prin urmare, daca ai auzit o gluma proasta si vrei sa-ti faci prietenii sa se simta la locul nepotrivit, nu uita sa adaugi rasul isteric!

Pentru succes maxim, urmareste urmatorii pasi:

Pasul 1.
Aminteste-ti cea mai proasta gluma pe care ai auzit-o vreodata (preferabil cu continut sexual). In cazul nu-ti amintesti o gluma destul de proasta, cauta pe net inregistrari cu Doru Octavian Dumitru pentru inspiratie, sau intra pe site-uri cu bancuri. E plin de ele.

Pasul 2.
Iesi la o intalnire cu prietenii si asteapta cu rabdare un moment in care conversatia ia o cotitura serioasa. Cauta subiecte cat mai dramatice: razboiul din Irak, lagarele de concentrare, revolutia din ‘89, Stalin. Sunt acceptabile discutii pe teme filosofice, religioase sau orice alta categorie, atata timp cat discutia se desfasoara pe un ton foarte serios.

Pasul 3.
Intrerupe pe cineva in timp ce vorbeste pentru a-ti spune gluma! Daca nu reusesti sa-l intrerupi instantaneu, nu te opri sub nicio forma! Ridica vocea! Gesticuleaza! Atinge-l pe umar! Trage-l de maneca! Acum nu e momentul sa fii timid.

Pasul 4.
La o fractiune de secunda dupa pasul 3, incepe sa razi! E foarte important s-o faci la un volum ridicat si pe o perioada cat mai lunga de timp, iar rasul sa fie isteric! Razand, uita-te la cei din jurul tau, prieteni sau necunoscuti. Nu te sfii, priveste-i in ochi! Fii sigur ca nu e niciun suflet in preajma care sa nu aiba atentia 100% indreptata spre tine!

Daca ai urmat cu grija pasii de mai sus, n-ai cum sa dai gres! Situatia va fi extrem de inconfortabila iar prietenii tai se vor transforma din prieteni in necunoscuti cat ai clipi. Exista totusi sanse ca unii dintre ei, cei politicosi, sa-ti zambeasca cu aprobare in timp ce razi, incercand sa-si ascunda rusinea. Nu te lasa pacalit! Chiar daca nu pare asa, ei se simt groaznic de inconfortabil! Cativa se vor uita in alte directii, rusinati, sau for schita gesturi care sa sugereze ca nu te cunosc, sau ca acum te-au cunoscut pentru prima oara si nu se asteptau la o astfel de situatie.

Cu totii suntem diferiti si reactionam diferit la disconfort in public. Scoate asta la iveala spunand o gluma proasta urmata de un ras isteric!

Related posts:

1. Nu râde la o glumă “obraznică”
2. Cum să te evaluezi – Partea Întâi
3. Furnizorul de Bancuri

Asadar, cum folosesti modestia pentru a crea o situatie inconfortabila pentru cei din jur?

E foarte simplu: Mandreste-te cu faptul ca esti modest!

Pentru a ilustra mai bine ce vreau sa spun, iti voi da cateva exemple din viata de zi cu zi, in care modestia va acoperi foarte superficial grandomania ta:

1. Lauda-te ca ai dat bani unui cersetor si priveste-i de sus pe prietenii tai care n-au facut-o.

2. Fa-i pe care dau cel mai mic semn de rasism, homofobie, nationalism sa se simta inferiori pentru ca ei nu sunt atat de deschisi la minte, intelegatori si umili ca si tine.

3. Da mereu citate din Biblie privind interlocutorul cu dezaprobare pentru lipsa lui de umilinta si pudoare.

4. Comporta-te cu mila si compasiune cu cei care au o situatie materiala putin mai nefavorabila decat a ta.

5. Cand esti promovat la locul de munca, castigi la bingo, sau primesti cadou de la unchiul bogat un porche nou, spune-i individual fiecarui prieten (preferabil in soapta), sub pretextul ca ai un secret pe care vrei sa i-l impartasesti, si scuzandu-te ca nu vrei ca sa stie si altii pentru ca i-ar face sa se simta prost. Fa asta pe rand cu fiecare cunoscut.

Modestia transparenta, folosita la momentul potrivit, va garanta situatii total inconfortabile.

Atentie!
Ai mare grija sa nu devii prea sofisticat. Grandomania din spatele modestiei trebuie sa fie cat mai evidenta.
Cu cat mai evidenta grandomania, cu atat mai jenanta situatia!

Chiar daca prima data iti va fi greu, nu te teme! Ai in tine un grandoman latent care abia asteapta sa iasa la lumina!

Related posts:

1. Intrebarea retorică

Afla cum poti inclina balanta in favoarea ta, astfel incat orice relatie interpersonala de-a ta sa poarte amprenta apasatoare a disconfortului total:

Vorbeste despre lucruri intime din viata ta cu persoane pe care tocmai le-ai cunoscut, sau le stii doar din vedere. Si nu trebuie sa te opresti aici, chiar daca expresia interlocutorului arata ca acesta n-ar putea suporta o doza suplimentara de jena. Sa stii ca poate, si poti si tu sa i-o oferi: introdu in discutie, zgomotos, detalii intime despre inca o persoana care se afla in aceeasi incapere cu voi. Vorbeste tare, n-are sens sa nu impartaseasca si cei din jur acest disconfort suculent. Interlocutorul, deja livid, nu va mai sti cum sa plece de langa tine, se va uita panicat in jur, va incerca patetic sa iti tempereze elanul cu putinele cuvinte pe care le va mai putea articula.

Nu te speria! Citeste atent lista de “disconfort instant“, si aplica regula 3.: prinde persoana de mana, de dupa umar, agata-te de el, astfel incat jena, rusinea si disperarea celuilalt vor atinge cote nebanuite. Ai reusit astfel sa-l faci sa se simta jenat nu doar din cauza conversatiei si a posibilitatii ca ceilalti sa auda, ci si din cauza apropierii dintre voi care indica familiaritate, a atingerii fizice dubioase si a imposibilitatii de a parasi scena deranjanta. Bravo, maestre!

In plus, aceasta metoda are si avantajul de a-ti oferi certitudinea ca niciodata persoana astfel marcata nu se va simti confortabil in preajma ta. Amintirea acelor clipe va reveni obsesiv la fiecare intalnire, pe care fii sigur ca va incerca sa o evite prin orice mijloace. De acum, nu mai trebuie sa-ti faci griji despre cum sa spulberi confortul acestei persoane: e suficient sa o vezi pe strada, intr-un magazin, si sa mergi sa o saluti. Restul e istorie. Una dureroasa, care va reveni inundand cu rusine, disconfort si jena momentul interactiunii voastre.

O versiune putin mai blanda si mai putin spectaculoasa, dar mereu inconfortabila, a impartasirii vietii personale poate lua forma cererii de sfaturi. Suna banal, fara potential? Te inseli. Incearca sa cauti in viata ta o problema, oricare, preferabil una de dificultate medie (cele grave risca sa fie luate in serios de cateva ori, nu merita sa pierzi ocazii de a crea disconfort, iar cele prea superficiale vor cadea in derizoriu) si … la treaba! Tot ce ai de facut este ca de fiecare data cand te intalnesi cu prietenii sa aduci vorba despre acea problema. Cu un ton usor afectat, putin ingrijorat, intreaba obsesiv pe toata lumea ce-i de facut.

Faptul ca ceilalti vor fi auzit deja aceeasi conversatie de nenumarate ori nu va fi decat in avantajul tau, gradul de disconfort crescand exponential cu fiecare auditie (vei avea ocazia sa afli mai multe despre a fi repetitiv in curand). Atentie: solutiile de orice fel propuse de oricine n-au nici o relevanta, fie le ignori, fie le dezbati, data viitoare cand te intalnesti cu prietenii intrebi obligatoriu acelasi lucru. Asa-i ce simplu si eficient e?

Desigur, ca o fiinta superioara inzestrata cu intelect si sensibilitate ce esti, cu siguranta vei putea gasi nenumarate feluri noi si ingenioase de a strecura o conversatie despre lucruri intime in aproape orice conversatie banala. Nu e sigur ca vei reusi din prima, dar, cu putin exercitiu, orice urma de tact sau pudoare va disparea lasand loc disconfortului total. Ai incredere!

Related posts:

1. Mistere Jenante
2. Redundanţa fotografică
3. Intrebarea retorică

Asadar, priveste gluma “obraznica” ca pe un prilej de a crea o situatie jenanta pentru cei din jur.

Primul lucru pe care trebuie sa-l faci cand auzi o astfel de gluma e sa nu razi. (va fi foarte usor, pt. ca de cele mai multe ori nu sunt deloc amuzante).

In acest moment, disconfortul isi face aparitia. Cei din jur se vor uita la tine cu priviri dubioase si confuze. In acest punct, situatia e destul de jenanta.

Te poti opri aici, dar daca vrei ca gradul de disconfort sa fie de-a dreptul memorabil, fa urmatorul lucru: adauga la gluma spusa un element care sa o scoata din contextul sexual.

Exemplu:
Cineva: “ce misto e fantana aia arteziana!”
Gluma: “misto ar fi daca in fantana aia arteziana ar fi o tipa dezbracata care sa se spele!”
Comentariul tau: “pe dinti!”

In acest moment, interlocutorii tai se simt total inconfortabil. Se intreaba de pe ce planeta esti, si cum de ati ajuns impreuna.

Desigur, sunt si alte posibilitati, iar mintea umana e plina de surprize.

In concluzie, data viitoare cand auzi o gluma “obraznica”, e momentul sa treci la treaba!
Mult succes!

Related posts:

1. Gluma Proastă şi Râsul Isteric.
2. Cum să te evaluezi – Partea Întâi
3. Furnizorul de Bancuri